mai r[mas nici o l[cust[. 20 Dar Domnul a învârto\at inima lui Faraon, iar acesta nu i-a l[sat pe fiii lui Israel s[ plece.
21 Atunci a zis Domnul c[tre Moise: „Întinde-@i mâna spre cer: întuneric se va face’n @ara Egiptului, un întuneric s[-l pip[i cu mâna”. 22 Moise \i-a întins mâna spre cer: întuneric bezn[ s’a f[cut în toat[ @ara Egiptului \i negur[ groas[, timp de trei zile, 23 c[ nu se vedea om cu oma; timp de trei zile nimeni nu s’a urnit de unde era; dar la fiii lui Israel era lumin[ peste tot unde locuiau ei.
24 Atunci i-a chemat Faraon pe Moise \i pe Aaron \i le-a zis: „Duce@i-v[, sluji@i-I Domnului, Dumnezeului vostru; doar turmele \i cirezile voastre s[ r[mân[ aici; copiii îns[ pot merge cu voi”. 25 Dar Moise a zis: „Ba nu, ci tu s[ ne dai vite pentru jertfele \i arderile-de-tot pe care noi I le vom aduce Domnului, Dumnezeului nostru. 26 Vor merge deci cu noi \i vitele noastre, din care nu va r[mâne nici m[car o unghie, c[ci din ele avem noi s[-I aducem jertf[ Domnului, Dumnezeului nostru; c[ nici noi nu \tim ce anume jertfe Îi vom aduce Domnului, Dumnezeului nostru, decât dup[ ce vom ajunge acolo”.
27 Domnul a învârto\at inima lui Faraon, iar acesta n’a vrut s[-i lase s[ plece. 28 A zis Faraon [c[tre Moise]: „Du-te de aici! |i bag[ de seam[: s[ nu cumva s[ mai dai vreodat[ ochii cu mineb, c[ci în ziua’n care vei da ochii cu mine, atunci vei muri”. 29 R[spuns-a Moise: „Fie-a\a cum ai zis: De-acum n’o s[ mai dau ochii cu tine pe fa@[!...”.
